În care tărâm voi păși de-am să mor?!
Mă plimb pe o punte cu visuri brodată
Și-mi plâng neputința cu lacrimi ce dor..
Mă lupt cu tristețea..ironică luptă!
Un zâmbet îmi naște o lacrimă rece
Mă simt copleșită..căci viața mi-e suptă
De norii speranței..și timpul îmi trece..
În colbu-ndoielii mi-alunecă talpa..
Născutu-m-am oare să sufăr și-atât?!
De ce zeul fricii își scutură salba
Pe sufletul care..se-nlănțuie-n lut?!..
7.06.2017
de Oana Adriana Alexandrescu
Focșani.
Imagine: sursă Internet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu